In dialog cu Anita Natascia Bernacchia
Ne-a vizitat de curand la redactia Ararat (n.b. redactia revistei Uniunii Armenilor din Romania) Anita Natascia Bernacchia, traducătoare de limba italiană.Vizita nu a fost întîmplătoare întrucît tînăra născută ]n Italia, a cărei mamă este româncă, are un proiect ambiţios. Vrea să traducă volumul considerat romanul anului 2009 în România şi anume „Cartea Şoaptelor” de Varujan Vosganian. Şi cum traducerea acestei cărţi presupune cunoaşterea mai în amănunt a culturii armene, dincolo de colaborarea cu autorul, întîlnirea a fost una de informare. Dar şi din partea noastră s-a născut curiozitatea de a afla de ce s-a oprit asupra „Cărţii Şoaptelor”. Deci
Cine sunteţi şi ce aţi mai tradus ?
Sunt traducator din limba romana in limba italiana si am tradus cateva carti pana acum: “Raiul gainilor” de Dan Lungu, “Nascut in URSS” de Vasile Ernu si acum trebuie sa apara “Fantoma din moara“ de Doina Rusti. La anul speram sa apara “Cartea soaptelor”. Exista un interes mare din partea diferitelor edituri italiene. Inca nu s-a stabilit editura care va prelua romanul. Dar am tradus deja un fragment din roman pentru revista online Akhtamar a comunităţii armene din Italia.
Ca o curiozitate, ati participat si la cursurile de pregătire a traducătorilor realizate de Institutul Cultural Roman, ?
Am participat de dou[ ori. Prima oar[ ]n 2006 cu o burs[ pentru traduc[torii ]ncep[tori =i ]n 2009 cu o burs[ pentru profesioni=ti. Deci cine are un contract cu o editur[ poate s[ participe.
Dintr-o prima lectura a cartii lui Varujan Vosganian, cum vi se pare din punct de vedere al traducerii, mai grea fata de alte carti sau a pus probleme de nuante, pe care a trebuit sa le mai studiati?
Da, unele pasaje merg mai usor, altele sunt mai lirice, mai poetice, trebuie studiate intr-adevar mai bine, sonoritatea cuvintelor trebuie sa fie cea potrivita. Unele elemente care tin de cultura armeana, bineinteles, trebuiesc explicate , trebuiesc mai multe note se subsol sau la sfarsitul cartii.
Deci aveti in vedere, totusi, crearea unui aparat cu explicatii la sfarsit, fata de editia in romana, in care multi cunosc anumite lucruri si poate nu era nevoie de acest aparat.
Da, si unele elemente care tin de cultura romana trebuiesc explicate, precum si transliterarea numelor armenesti.
In acest sens v-ati pus problema sa aprofundati mai mult cultura armeana?
Sigur ca da, am citit cateva carti despre istoria Armeniei, fiindca altfel nu se poate traduce o asemenea carte. Daca nu citesti istorie, nu poti sa te apropii de unele carti, de unele opere asa de valoroase.
Pana acum, ce pasaj vi s-au parut mai greu de tradus din carte?
In momentul in care, de exemplu, se trece de la naratiunea propriub zisa incepe o naratiune metaforica, care trebuie analizata mai bine pentru timpurile verbale, de exemplu. Sunt greu de redat din romana in italiana, pentru ca nu au corespondent exact. Exista o colaborare permanenta intre mine si autor. I-am pus cateva intrebari. Speram ca se va finaliza contractul cu editura si as vrea ca acea editura sa fie una cu o distributie buna, pentru ca aceasta carte sa ajunga la cat mai multe persoane.
Dar pana la urma cum ati ajuns la cartea domnului Vosganian? A fost o întîmplare sau nu?
Vara trecuta am fost in Romania, cand am cumparat cateva carti printre care si “Cartea soaptelor”. Am citit-o dintr-o rasuflare si am hotarat ca este o carte pe care merita să o traduc.
Aveti in perspectiva si alte traduceri?
Mai am cateva proiecte,o antologie pentru o editura din Italia, la care lucrez cu o colega si mai am alte idei in proiect. Deocamdata am în lucru acest volum “Cartea soaptelor” care sper să apară anul viitor in Italia.
Aşteptăm cu interes traducerea cărţii şi succes.
A consemnat Mihai Stepan Cazazian
