Despre Cartea Soaptelor in revista Diplomat Club
Ajuns la cea de-a treia sa ediţie, romanul „Cartea şoaptelor” al lui Varujan Vosganian, apărut la jumătatea anului 2009, la editura „Polirom”, s-a bucurat de un excepţional succes de public, fiind lansat atât la Bucureşti, cât şi în numeroase oraşe din România.
Romanul acesta urmează să fie tradus în limbile spaniolă, italiană, sârbă, iar revista „Moznaim” a Uniunii Scriitorilor din Israel care urmează să dedice României unul din viitoarele sale numere, va include şi un fragment din capitolul I din „Cartea soaptelor” traducerea în ebraică aparţinând lui Any Shilon şi Dalia Shilon-Stiglik.
În cadrul unei ceremonii ce a avut loc la clubul „Prometheus” din Capitală, un juriu alcătuit din redactori ai revistei „România literară”, cu sprijinul fundaţiei „Anonimul” şi prezidat de Nicolae Manolescu, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, a decernat romanului „Cartea şoaptelor” premiul „Cartea anului 2009”. În cadrul altei ceremonii care a avut loc la Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor din România, scriitorului Varujan Vosganian i s-a decernat premiul „Mihail Sadoveanu” al revistei „Viaţa Românească”, al cărei iniţiator, suflet şi ideolog a fost celebrul critic literar Garabet Ibrăileanu.
Iată ce a spus criticul literar Dan Cristea, redactor-şef al săptămînalului „Luceafărul de dimineaţă”, la începutul „Laudatio”-ului său: „Ceea ce găsesc extraordinar la „Cartea şoaptelor”, dincolo de faptul că ne oferă o originală şi teribilă mărturie despre suferinţele şi pribegiile unuia dintre cele mai vechi popoare ale lumii, este imposibilitatea de a prinde şi de a fixa precis această scriere în felul în care s-ar prinde cu acul o insectă într-un insectar. Opera lui Vosganian depăşeşte definiţiile şi încorsetările prea exacte, trece de limitile lor, le amestecă şi le întretaie. Este roman, dar şi memorialistică, este poveste, dar şi o saga alcătuită din mai multe poveşti, este şi istorie, dar şi ficţiune, este reconstrucţie, dar şi poezie, este o cronică de familie, dar şi o firescă tragică îmbrăţişând cotectivitatea anonimă şi un destin comun, al exilului şi pribegiei. Această nefixare productivă de sens, această fluiditate a încadrărilor se oglindeşte şi în încercările multiple ale autorului de a-şi defini scrierea şi în a căror subsumare cred că se află şi o bună parte din poezia iradinată a textului.”
În sfârşit, emisiunea „Ca la carte” a TVR 1 din dimineaţa de 17 ianuarie a fost consacrată genezei şi simbolisticii „Cărţii şoaptelor”, despre care realizatorul Crsitian Tabără a spus că este „un roman ieşit din comun”, care l-a ajutat să înţeleagă „foarte multe lucruri despre armeni”. Criticul literar Alex Ştefănescu a spus că îl cunoaşte pe Varujan Vosganian din urmă cu mulţi ani, când acesta frecventa cenaclul său literar, unde constatase că tânărul era „iluminat de a face literatură. Era un om cu vocaţie.” Vorbitorul a fost de părere că Varujan Vosganian „este un mare scriitor român” care „foloseşte limba română cu virtuozitate”. La rândul său, criticul literar Ovidiu Pecican, deşi a lăudat „Cartea şoaptelor” la rubrica „Contestatio” a amintitei emisiuni, consideră că totuşi nu este vorba despre o carte genială.
Varujan Vosganian a participat la dialogul dintre Cristian Tabără şi Alex Ştefănescu, oferind amănunte despre geneza acestui roman, la care a lucrat trei ani, dar şi despre unele personaje legendare pe care le-a evocat cu măiestrie în paginile romanului său. În complectarea emisiunii, a fost difuzat un scurt, dar extrem de bine realizat film documentar despre armeni, producător fiind Răzvan Bucuroiu.
Am aflat cu satisfacţie că amintita emisiune a înregistrat un record de audienţă. Potrivit evaluărilor, emisiunea „Ca la carte” a fost urmărită în jurul orelor 11 ale dimineţii de peste o sută de mii de telespectatori.
Sperăm că odată cu traducerea romanului „Cartea şoaptelor” al lui Varujan Vosganian în alte limbi, el va cunoaşte şi un binemeritat succes internaţional.
Madeleine KARACAŞIAN
Diplomat Club nr.1-3/2010
