The SF writer Florin Pîtea: „The Book of Whispers, a novel wich has to remain in history”

Într-un interviu acordat, în septembrie 2014, site-ului prahovean PHalert, scriitorul Florin Pîtea socoteşte „Cartea şoaptelor” ca fiind una dintre favoritele sale. Iată întrebarea ş răspunsul respectiv:

Sunteți activ în lumea scriitorilor români. Dați-ne câteva nume, scriitori actuali care credeți că vor rămâne în istorie, ce ar trebui să nu ne lipsească din bibliotecă?

Liviu Radu este un foarte bun şi prolific scriitor şi un om deosebit. Am scris un volum de critică literară dedicat lucrărilor sale, „O introducere în opera lui Liviu Radu”, pe care sper să-l vedem lansat cât de curând. De asemenea, am apreciat unele romane de Radu Pavel Gheo (Noapte bună, copii!), Varujan Vosganian (Cartea şoaptelor) şi Oliviu Crâznic (…Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul).

Iată şi interviul, în întregime:

Ați citit Necropolis? Mulți câmpineni o au cu autograf, în bibliotecile personale. Este prima carte publicată de Florin Pîtea, o culegere de nuvele şi povestiri, apărută în vremurile bune ale SF-ului, anii 90. Cartea se înscrie în genul cyber-punk, Florin Pîtea fiind singurul autor român care practică acest gen în mod constant. Țineți minte: cyber-punk. Pentru că acesta a fost doar începutul.

Scriitor de literatură SF, Forin Pîtea s-a născut în Câmpina, pe 18 august 1971. Este absolvent al Facultății de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, unde în 1997 a primit titlul de master în Literaturi de expresie engleză. Din 2011 este doctor în filologie, titlu obţinut cu o lucrare despre cyberpunk, una dintre puținele, la nivel internațional. În prezent, este lector universitar la Facultatea de Litere a Universităţii „Spiru Haret”, realizator al unei emisiuni TV, blogger, recenzor, colaborator al revistelor SF și unul dintre cei mai buni scriitori de science-fiction din România.

Florin Pîtea este câmpinean, cu domiciliul în București, locul unde are toate pârghiile să se manifeste literar. Ne-a acordat un interviu, fără a avea pretenția că ne-a spus măcar 10 % din ceea ce se întâmplă în viața sa. Dar întrebările PHAlert sunt un punct de plecare pentru cei care vor să-l cunoască și să afle mai multe despre scriitor.

Dacă aș dori să vă prezint cititorilor, nu aș ști cum să încep. Sunteți scriitor SF, profesor, traducător, blogger, realizator de emisiuni, critic literar… Puneți-le dvs într-o ordine…

Aș zice că sunt cititor, pentru că mă ocup cu asta în fiecare zi. Celelalte ocupații au derivat din asta.

Sunteți din Câmpina, ați copilărit aici și veniți din când în când acasă. Vă inspiră aceste locuri, oamenii din Câmpina? Ce rol are orașul natal în viața dvs din București?

Câmpina îmi este foarte dragă. Sunt anumite zone din Bucureşti, precum cartierul Cotroceni, care îmi amintesc de oraşul natal.

Câte romane aveți ? Numiți-le. Care a fost cel mai greu de scris?

Florin Pîtea: Deocamdată am publicat două romane, „Gangland” şi „Anul terminal”. Primul mi-a luat unsprezece ani şi două luni ca să-l termin de scris – asta şi pentru că am scris alte cărţi între timp.

Ce înseamnă blogul pentru dvs? Refulare, loc de exprimare, promovare, gânduri? De ce și-ar face cineva un blog personal? Și de ce ”Țesătorul”?

Blogul este o externalizare a memoriei. Îmi vine greu să reţin detalii despre toate cărţile pe care le citesc, iar cronicile de carte depozitate acolo sunt o arhivă, pe care o pot consulta oricând. Fireşte, cele peste 400 de cronici pot fi consultate şi de publicul larg. Cât priveşte numele blogului, există două explicaţii, cea oficială şi cea reală. Explicaţia oficială ar fi cam aşa: „text” este participiul trecut al verbului latin „texere”, adică „a ţese”. Deci, etimologic vorbind, un autor de texte este un… ţesător. Explicaţie reală se găseşte într-un articol de pe blog şi am să le las cititorilor plăcerea de a o căuta şi descoperi.

Realizați și o emisiune TV. Care sunt subiectele preferate?

Emisiunea se numeşte „Ce citim astăzi?” şi se difuzează săptămânal pe postul TVH, sâmbătă dimineaţă, la 8.30. Ca invitaţi am scriitori, traducători, editori, îngrijitori de colecţii de carte, reprezentante de relaţii publice de la diverse edituri.

Ați obținut multe premii pentru scrierile dvs. Care sunt acestea și pentru care roman ați muncit cel mai mult, pe care vi l-ați dorit în mod special?

În ordine cronologică, am obţinul premiul ARSFan în 1994 şi 1995 pentru cea mai bună proză scurtă, pentru schiţele „Shai Tan”, respectiv „Necropolis”, Premiul I la Consfătuirea Naţională de Science Fiction de la Călăraşi, în 1999, pentru povestirea „An/Organic”, Premiul Vladimir Colin (locul al III-lea) pentru volumele Necropolis şi An/Organic în 2005, Premiul Vladimir Colin pentru romanul Gangland în 2007, respectiv locul al III-lea la Premiile Helion, ediţiile 2010 şi 2011, pentru schiţele „Selecţie”, respectiv „Onoraţi membri ai juriului”. M-am bucurat pentru fiecare premiu în parte.

Sunteți activ în lumea scriitorilor români. Dați-ne câteva nume, scriitori actuali care credeți că vor rămâne în istorie, ce ar trebui să nu ne lipsească din bibliotecă?

Folosiți toate căile de comunicare de azi: blog, rețele de socializare, probabil și e-book. Și totuși, publicați cărți pe hârtie. Cum vedeți viitorul cărților clasice?

Cărţile electronice şi cele tipărite nu se exclud reciproc, ci sunt complementare. Mai exact, destui cititori care apreciază o carte în format electronic o vor achiziţiona în versiune tipărită. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care pe site-ul meu am oferit ediţii electronice gratuite ale cărţilor mele.

Apăreți cu texte în mai toate antologiile SF tipărite în țară. Pe vremuri, acum 15-20 de ani, SF-ul dispărea imediat din rafturile librăriilor. Se mai citește SF, mai citesc tinerii acest gen de literatură, în condițiile în care în fiecare zi apar noi gadgeturi și nimeni nu se mai miră de nimic, pentru că totul pare posibil?

Pot să vă spun că, de câte ori circul cu metroul, văd oameni care citesc SF – unii de pe volume tipărite, alţii de pe tablete sau de pe e-readere. Dar poate că percepţia mea e uşor deformată – la urma urmei, cam 48% dintre vânzările de carte din România au loc în Bucureşti.

Care sunt pasiunile dumneavoastră? Ce faceți în timpul liber?

Citesc zilnic, scriu ficţiune, achiziţionez cărţi. La „Ţesătorul” veţi găsi şi nişte imagini cu colecţia mea bibliofilă.

Știți provocarea de pe Internet, cea cu ”10 cărți care mi-au schimbat viața”. Care sunt cărțile care v-au impresionat (marcat)?

„O poveste cu un hobbit” de J. R. R. Tolkien, „Aventurile lui Huckleberry Finn” de Mark Twain, „Fundaţia” de Isaac Asimov, „Al Treilea Val” de Alvin Toffler, „Megatendinţe” de John Naisbitt, „Dune” de Frank Herbert, „Neuromantul” de William Gibson, „Cartea Soarelui Nou” de Gene Wolfe, „Perdido Street Station” de China Miéville, „Odiseea” de Homer, „Divina comedie” de Dante Alighieri, „The Broken Sword” de Poul Anderson, Cânturile Hyperion de Dan Simmons, Seria Culturii de Iain M. Banks, „The Beauty Myth” de Naomi Wolf, precum şi cam tot ce am citit de Sir Terry Pratchett, Bruce Sterling, Jorge Luis Borges, Cory Doctorow, Naomi Klein, Malcolm Gladwell. Destule dintre aceste cărţi au fost recenzate la „Ţesătorul”, aşa încât vă invit acolo pentru a afla mai multe detalii.

Un mesaj pentru tinerii câmpineni care vor să scrie. Ce trebuie să caute, cum, de ce?

Citiţi mult, preferabil în afara programei şcolare. Citiţi deopotrivă ficţiune şi nonficţiune, din domenii diverse. Definiţi-vă bine publicul-ţintă căruia vă adresaţi. Experimentaţi diverse tehnici literare. Scrieţi zilnic. Revizuiţi înainte de a trimite spre publicare. Şi n

http://www.phalert.ro/interviu-florin-pitea-si-literatura-sf-de-astazi/