Cotidianul.ro: „The Book of Whispers, a biography of the twentieth century”
Cartea vorbește despre cum se pot conserva valorile umane înalte (iertarea, păstrarea memoriei și a identității unor comunități presecutate de istorie, victoria vieții asupra uitării și morții) pe fundalul unui secol XX întunecat de ideologii totalitare, de războaie mondiale şi gropi comune, de lagăre de concentrare, de tragediile cauzate de genocid, de masele de apatrizii fugiți din calea violențelor politice.
După cum însuşi autorul ei o spune, «Cartea şoaptelor» nu este doar o carte de memorii ale unei largi familii de armeni şi a destinului ei, nu doar o radiografie a situaţiei comunităţii armene din România şi din Europa, ci mai degrabă o biografie a secolului al douăzecilea, povestită de trăitorii ei armeni. «Cartea şoaptelor» face directă referire la tragedia poporului armean, dar ea aduce aminte şi de tragedia poporului român în deceniile sumbre ale instaurării comunismului, depunând mărturie totodată despre tragedia tuturor celor care au suferit în istoria secolului XX. «Toate personajele sunt reale, întamplările pe care le-au trăit sunt reale şi tocmai de aceea «Cartea şoaptelor» pare atât de neverosimilă, tocmai pentru că este reală. Nu m-aş fi încumetat să scriu despre toate aceste lucruri, dacă n-aş fi avut argumentul neînduplecatei lor realităţi», a spus Varujan Vosganian. Frescă amplă a unei comunităţi etnice care a trecut cu sacrificii prin furcile caudine ale istoriei, romanul lui Vosganian a generat în Armenia o serie de dezbateri ştiinţifice pe marginea genocidului armean (denumit şi «Holocaustul armenilor», sau în limba armeană «Metz Yeghern», tr. “Marele Rău”). Genocidul armean, sau «Genocidul uitat» se referă la masacrarea armenilor de către guvernul Junilor turci între anii 1915-1916, eveniment comemorat de pe 24 aprilie. În acest genocid, au fost omorâți aproape 2 milioane de armeni. «Genocidul este pentru armeni, din păcate, o modalitate de a-şi defini identitatea, pentru că este greu, altminteri, să înţelegi cum acest popor a rătăcit prin întreaga lume în secolul XX», apreciyat Varujan Vosganian.
După cum amintea şi scriitorul spaniol Abilio Estévez, în cadrul lansării de la Bruxelles, la numai trei luni de la apariţia romanului «Cartea șoaptelor» în România, editura Pre-Textos din Valencia a achiziţionat drepturile de publicare a acestuia în limba spaniolă. Cartea a fost tradusă în limba spaniolă de Joaquín Garrigós şi a reamintit cititorilor spanioli despre tragediile suferite războiului civil din ţara lor în anii ’30 ai secolului trecut. «Atunci când am prezentat această carte în Spania, a fost o discuţie despre gropile comune în care sunt îngropaţi laolaltă cei care care au fost victime ale republicanilor şi cei care care au fost victime ale fasciştilor. Şi era o dispută întreagă dacă rudele să vină să-şi recupereze fiecare morţii şi să-i îngroape separat. M-au întrebat ca autor al «Cărţii şoaptelor» ce cred eu despre asta. Şi eu le-am spus: «Lăsaţi morţii să se împace, dacă vreţi să vă împăcaţi. Dacă morţii vor continua să lupte între ei, voi nu o să vă împăcaţi niciodată». În Columbia, preşedintele Juan Manuel Santos a cerut cartea de la editură, a citit-o, apoi a mulţumit pentru această carte, socotind că ar putea să-l ajute în dialogul cu gherilele, văzând cum alţii au ales între iertare şi răzbunare», a declarat Vosganian la salonul de carte de la Bruxelles.
Deși apartenent al minorității armene din România (fiind chiar președintele Uniunii Armenilor din România de la înființarea acesteia în 1990), Varujan Vosganina se definește pe sine scriitor al cărui travaliu literar se petrece sub egida literaturii române. «Chiar dacă unele prezentări încearcă mai degrabă să vorbească despre originea mea etnică armeană decât despre apartenenţa mea la limba română, eu sunt un scriitor de limbă română şi mă bucur foarte mult să prezint cultura română pretutindeni în lume», a adăugat Varujan Vosganian.
