Bucharest: The Cultural Observer Weekly (Observatorul Cultural) and Riri Manor (photo) about the success of „The Book of Whispers” in Tel-Aviv

In seara zilei de  Joi 11 Octombrie a avut loc la Tel Aviv  in frumoasa librarie si sala de lectura „Tzomet Hasfarim” din Centrul Dizengof lansarea „Cartii Soaptelor” in prezenta autorului Varujan Vosganian. Lansarea cartii in traducerea sa in ebraica a fost impecabilorganizata de catre ICR TEL AVIV si  Editura HAKIBUTZ HAMEUHAD-SIFRIAT HAPOALIM .

Un public mult mai numeros decat cel prezent de obicei la astfel de evenimente , peste o suta de persoane, a fost de fata in  librarie chiar inainte de ora fixata evenimentului in speranta ca vor avea timp sa primeasca un autograf si sa schimbe cateva cuvinte cu autorul. Erau oameni nascuti si crescuti in cultura romana precum  copii si nepoti care nu stiau limba dar erau dornici sa citeasca in ebraica o carte creata intarade origine a  parintilor lor.Erau deasemeni  prezenti –fara legatura cu originea –  si foarte multi oameni de cultura israelieni care au citit cartea sau despre carte.

Personal privind standul cu numeroasele „SEFER HALAHISOT” (=Cartea Soaptelor „in ebraica,) m-am emotionat si m-am aflat parca din nou  la Bucuresti in 2009 deschizand prima oara paginile romanului, putin timp dupa aparitia sa  acolo .Revad uluirea de care am fost cuprinsa dela prima fraza citita. O carte clasica, de zile mari -mi-am spus-este posibila o astfel de nastere in zilele noastre? Imediat, pe data de 6 Noiembrie 2009  am trimis din Romania luiAvramKantor–directorul adjunct al prestigioasei edituri israeliene -un e-mailcu titlul:”Socata de o carte, e cu totul iesita din comun …” iar cand m-am reintors in Israel am publicat un articol in ziarul Ha Aretz despre carte  „Ghidul spre holocaustul poporului armean”,am aratat cartea editorului  , l-am convins sa ceara dreptul de a o publica in Israel ,am chemat pe loc pe Domnul Vosganian  la telefon si  s-au inteles imediat asupra conditiilor de copyright  Dupa aceea s-a cerut si primit sprijinul ICR pentru traducere si publicare , Any Shilon a tradus cartea in ebraica . A fost o traducere care a trebuit sa fie facuta foarte minutios dat fiind bogatia metaforelor si  a complexitatii limbii folosita in carte , necesitand  luni de  lucru intensiv. Redactarea cartii a fost facuta de  Anita Peri Sela.

In urma cu o luna romanul a aparut pe rafturile tuturor librariilor dinIsrael. Si acum,  iata-ne din nou saptamana trecuta la  lansarea  cartii.

Doamna Gina Pana ,directoarea ICR Tel Aviv, a deschis seara vorbind despre carte si in continuare a moderat evenimentul. Excelenta Sa  Domnul  Eduard Iosiper,ambasadorul Romaniei in Israel , a felicitat autorul, ICR ul si editura israeliana apoi a luat cuvantul  Doamna  Ministru Irina Kajal-Marin Sub-secretar de Stat la Ministerul Culturii si Patrimoniului national din Romania care a declarat ca:” intelege perfect dece aceasta carte a emotionat atatia oameni si este recomandata  dela un cititor la celalalt .Viata insasi este un amestec de sentimente de diferite intensitati si culori.Cartea vorbeste despre sentimente comune fiecaruia dintre noi…”Cartea soaptelor este o punte culturala intre oameni diferiti pentruca Varujan Vosganian insusi reprezinta o astfel de punte reunind in carte  oameni de o inestimabila  valoare „.

 In continuare Domnul Herzel Hakak ,presedintele Asociatiei  Scriitorilor Ebraici din Israel a facut o vasta si profunda analiza a cartii si iata cateva din spusele sale:. „Cel care citeste povestea magnetizanta care este „Cartea Soaptelor”se simte aruncat in valurile agitate ale evenimentelor istorice ,pana in centrul furtunii, priveste in ochi sufletul omenesc,se gaseste in fata tainelor existentei, a povestii tragice a poporului armean”…”Soaptele acestei carti prind o forta care frange inimile” …”Ca si Marcel Proust porneste si Vosganian in cautarea timpului pierdut. Cartea Soaptelor da viata carbunilor care sopotesc iar timpul este salvat de disparitie …”Vosganian arunca lumina asupra lumii in care a crescut, a credintei si a amintirilor in care a trait poporul armean, incercand mai presus de toate sa gaseasca sensuri si semnificatii.” …Genocidul armean e transformat intr-o marturie vie  iar Cartea soaptelor va ramane un monument viu. In acest memorial al durerii autorul a dat viata amintirilor ,tuturor acelor clipe sangeroase, tuturor sperantelor sfaramate in tandari. Trecutul inert se ridica dintre sfaramaturi, iata-l respirand aproape de noi, asculta-i gemetele. Ceace era nemiscat se transforma, incepe sa sangereze si de aici incolo devine foarte greu sa ramai pasiv in fata acestei naratiuni cumplite. Nu mai e vorba doar de povestea unui popor, devine o situatie universala ,care ne atinge pe toti, un transcript al suferintei si al credintei. Soaptele devin o marturie vibranta , vorbesc inimii fiecarui om”…”Confruntarea dintre un popor sufleteste puternic cu opresorul turc pe de o parte si cu pumnul de fier al regimului sovietic pe de alta parte„…”Ea,cartea,desi vorbeste cel mai adesea despre trecut, nu e o carte de istorie, caci in cartile de istorie se vorbeste mai ales despre invingatori; e mai de graba o culegere de psalmi caci vorbeste indeosebi despre cei invinsi”…”Fiecare soapta are puterea de a arunca o stanca in aer…”Herzel Hakak a vorbit  bineinteles si de faptul ca daca lumea ar fi stiut sa inteleaga morala genocidului armenilor „daca ar fi stiut sa se trezeasca si sa salveze poporul armean , atunci genocidul evreilor nu ar mai fi fost comis”

In incheierea emotionantei recenzii facuta cartii Presedintele Asociatiei Scriitorilor Ebraici din Israel Herzel Hakak a declarat ” Noua nu  ne mai ramane decat sa il imbratisam pe autor ,sa absorbim sensul lucrurilor , sa nu fugim de lectia istoriei, de strigatele mortilor. Cartea aceasta merita sa fie imbratisata de toti scriitorii lumii prin intermediul Premiului Nobel pentru literatura

 Dupa aceasta urare la care ne-am alaturat toti cei prezenti Doamna Gina Pana mi-a dat cuvantul si am spus printre altele: „ In Israel – unde generatia a doua si a treia a celor 400000 de evrei originari din Romania nu stiu bine  sau deloc   limba romana- aparitia acestui roman este  inca  un prilej minunat de a arata copiilor si nepotilor din ce tara,din ce cultura  si din ce limba bogata isi trag parintii  seva intelectuala …  

In timp ce descrie saga poporului armean Vosganian  ne face sa ne gandim la incercarile noastre,la durerile noastre ,la vietile noastre pe care le-am petrecut adesea ca invinsi in plimbarea fara pavaza si fara armura prin secolul douazeci innecat in sange. invinsi dar supravietuitori si reinviind din si peste cenusa oamenilor,a oraselor, a lagarelor, Reinviem – am spus in continuare -ca sa povestim mai departe mesagiul nostru: noi existam, noi am ramas , noi trebuie sa ramanem oameni in ciuda celor ce s-au petrecut sau tocmai de aceea.

Any Shilon, traducatoarea cartii in ebraica, a povestit cat de onorata s-a simtit sa traduca acest roman care dupa parerea sa este una din cele mai importante carti scrisa vreodata despre secolul douazeci, „puternica  si in acelasi timp plina de sensibilitate, prezentand in  cel mai simplu mod cele mai complicate situatii ale vietii, cum reactioneaza oamenii in  situatii-limita, lupta lor cu si contra lumii si a lor insisi, cele mai obisnuite si in acelasi timp cele mai sofisticate relatii inter-umane.” In continuare Any Shilon afirma ca traducerea acestei carti a fost pentru ea mult mai grea si incarcata emotional decat probabil a traducatorilor in alte limbi  cu exceptia traducatorilor  in limba armeana. „Apartinand-a spus Doamna Shilon- celei de a doua generatii de supravietuitori ai genocidului care a urmat celui armean, pe tot parcursul procesului de traducere nu m-am putut impiedeca sa nu suprapun tot timpul imagini si situatii. Cand am citit despre tanara Maro,frumoasa si delicata,care a sarit in rau eu am intrezarit pe cele doua surori ale mamei mele , in varsta de 13 si 17 ani, doua fete frumoase si minunate si ceace stim ca li           s-a intamplat  si mai ales ceace nu stim …. Ma gandeam deasemeni la putinii dar curajosii oameni care au ajutat si salvat vieti , copii armeni sau in paralel, la acel batran taran roman care cu riscul propriei sale vieti l-a salvat pe socrul meu din trenul mortii de la Iasi sau la bunul Domn Stefan Ovanezian din Galati care isi  trimitea  copiii sa stea ore la coada ca sa cumpere mancare pentru vecini  evrei ,in timpurile cand evreiilor le era interzis. „

Doamna Shilon a laudat foarte mult si limba extraordinara folosita in carte , „o limba cu puritati de cristal”

In continuarea serii Doamna Anita Peri Sela ,redactoarea cartii in ebraica crede ca aici in Israel, poate mai mult ca in orice alt loc , acest roman e facut sa vibreze, sa rasune la un clopot foarte familial, clopotul transmisiei traumei „trans-generational”

Termini de felul: deportari,lagare, treptele mortii,supravietuitori si soapte sunt intelesi aici intr-o perspectiva  mult mai profunda de catre cei care au trait personal experienta complexa de a  fi  a doua si a treia generatie dupa holocaust.”

In incheierea serii autorul si invitatul de onoare al serii Varujan Vosganian a multumit asistentei si a subliniat faptul ca in timpul holocaustului armean au pieit jumatate din numarul armenilor existent atunci –din trei milioane au ramas un milion si jumatate „Dela genocid-ne-a spus Domnul Varujan- fiecare armean traieste in lumea celor vii si in paralel in lumea celor morti, mortii care fiecare ar fi putut naste copii, nepoti si stranepoti De atunci  fiecare armean trebuie sa simta responsabilitatea celor existenti din umbra si in paralel cu propria sa existenta.”

A fost o seara care nu va fi uitata de niciunul din cei prezenti,  o seara care a apropiat Cartea Soaptelor de Tara Cartii.

Iar a doua zi ” Cartea Soaptelor” si-a continuat drumul inIsraelprintr-o lansare extrem de emotionanta la Ierusalim la Seminarul Teologic al Patriarhiei Armene  in cartierul Armean din Orasul Vechi