Radio Timisoara and Veronica Balaj(foto): „The Book of Whispers gave Soul to the Time”

OFENSIVA TANDRA: “CARTEA SOAPTELOR,”  de  VARUJAN  VOSGANIAN

In peisajul publicistic actual      atat de  de colorat, este    remarcabil  daca o carte  te

atrage in  jocul unor stari  cu… “efect   prelungit “.

   Este  cazul  volumului “ Casa soaptelor”,  semnat de  Varujan Vosganian,  o personalitate  marcanta , implicata  cu  eleganta  in inter-relationari umane ,azi nespus de    complicate, tulburi, accentuate,

   Inainte  de orce,  esti   atras ca cititor, de  atmosfera   in care se deruleaza intamplari grave si  cu rezonanta  afectiva, tandre si   totodata  referentiale in  timp.

Cu conotatii  grave   a   la long.

  Suntem  partasi la o glisare prin istorie si istorii cu o dezinvoltura pe care numai un foarte bun manuitor al frazei o poate face. Imagini din toposul familial sau , socio-istoric,  simboluri  moarale  , atitudini de viata  , se intersecteaza, se completeaza  intr_un

univers   nuantat, Poate   acesta este  secretul  cartii   :  stiinta autorului de a   crea  nuante.

 Jocul  luminii  are nuante , nu e orbitor . Jocul  vremilor  are   tonuri atat de diverse,incat  esti  si tu implicat ,  atras cu  tandra  persuasiune intr_un  univers  unde   se  suprapun memorii afective, in intamplari  acide  sau   testamentare , grave . Dincolo de  tandretea  pe care o poate     trezi   rasfoirea   unui teanc de fotografii de familie  , cu  soti frati , plecati  pe frontul unor lupte  din care nu stii sa spui  dac au iesit invingatori  doar pe plan moral sau si altfel, dincolo de  aceasta  atmosfera   aparent   acoperita de  un abur al  trecerii,,,al anilor  numarati  deja  in calendare incheiate,  exista  la toate personajele  o indarjire  cumpatata . O rezistenta  convergenta . O  drama    prelungita in timp, traita.demn si fara strigate  ascutie. Persista  doar sunetul clopotului care   strabate simbolic  intreg textul cartii.    Subliniind   relatia  om_destin, viata – lupta, putere interioara- rezistenta  morala   .. Profiunda ,.

 Armenii din Focsani ne devin prieteni, ne invaluie in istoria   lior  traita  in tonaliatti  cat se poate de divesre.

 Aici nu are loc senzationalul  strident ci,  sentimente    adancite in   nuante.  Suferintele sunt   asumate   cu decenta si, repet, indarjire . Fara  ascutisuri.

  Personajele au  o  tenacitate  exemplara  ,   pasional-  strunita    iar asta   le face mai  pergnante .Nu  sunt  doborate de  sensibilitate  si nici de durere,

      Foarte interesanta si, am spune particulara aceasta  putere a autorului de a   reanvia  convigator si plin   de farmec o lume  complicata,  cu sinuozitati  dure,  fara sa  aduca in scena   halebarde, sabii,  revansari  snageroase  desi,{ asta e chiar unic}, desi  toate  personajele au o viata  dramatica, poarta  responsabilitatea unei  istorii   in     care au fost aruncati  pe nedrept.   Deportari, Siberii, Razboaie   le  adancesc    portretul  afectiv   dar   stiu sa  ramana verticali, onorabili .

   La o adica sunt niste invingatori   purtand  cu intelepciune  o…” armura   afectiva”. O rezistenta  care are valoare de testament  .   Raman  morali, cinstiti fara exaltare,  orgoliosi fara  razbunari,  ,  chiar daca    au fost   atacati de  tradarea  unei istorii, chiar daca     le-a   intrat in biografie   viclenia   si duritatea  unor  conjuncturi  nedrepte in plan uman , moral, social  etc..

Frati,  soti, plecati pe  front, ramasi in fotografii,, sotii  demne si  iubitoare ,  au puterea sa  invinga sa reziste .

Poarta  toti   ,  armura    durerii demne.

    Puterea de a  re- crea o lume  foarte  complicata,  cu suisuri  si   alunecari abrupte, dezolante, sau, dimpotiriva , tandre {vezi imaginea bunicului  , un anume   farmec vetust  si  vital dat de  fotografiile pastrate  cu  sfintenie ]    se datoreaza fara indoiala, expresivitatii stilului  fiolosit de  Varujan Vosganian.

       Un alt  element  frapant  al cartii, este  desfasurarea   epicului   pe  foarte   multe planuri. Tangentiale,Concentrice. Apoi din nou   in paralel. O intraga geometrie  a demersului  epic dar care, nu oboseste ,  dimpotriva da senzatia  ferma de  viu, de real. Intamaplari    rostite  soptit,  conduc  actiunea  pe  mai multe paliere  ingenios  corelate. O   multitudine de   stari,   desi  intrate in  cadrul  unui tablou  de viata  apusa, au puterea   de  lege moarala   a  cinstei, iertarii, omeniei.

 Totul se    desfasoara    intr_un   timp  care alterneaza  in planuri  construite   cu  migala si convingere.  Golgota si infernul    provocat de  oameni si istorie, sunt  aduse   in  text  cu ingeniozitate  si fac  din” Cartea soaptelor”  o ilustrare  artistica  a  raportului   om_timp.   Un timp  magister, un timp imprevizibil  caruia personajele terbuie sa-i faca  reverente   afective sau sa-l    supuna    dupa norme proprii, interioare, pentru  a    putea trai. Scena  in care  comerciantul  armean si   legionarul   alaturi  de un proletar     accepta sa joace tabinet,  este    o   pagina   memorabila  in acest sens. 

Timpul  este in aceasta carte   esafodajul pe care intamplarile   grave, cu redundanta, se  aseaza intr_un  tablou     tulburator.De neuitat.   Ca si evenimentele care au  provocat  durere si totodata o  exemplara  rezistenta prin….  memorie afectiva .

  Daca  se paote   afirma   o parere  oarecum..poetica, as spune ca  autorul a reusit sa “personalizeze timpul’

  . Prin ingeniozitatea artistica  ,. fiecare personaj  isi asuma   timpul calendaristic intr-un fel  aparte, special, cu maprenta personala  Fiecare  isi   are .timpul sau interior  si  totodata corelat  cu mersul sau in  istorie.

Acest volum este    o  modaliatate de  salvarea  prin memorie  afectiva, salvarea  de timp prin asumarea lui pentru ca nimic sa nu se uite si , mai ales, sa nu se darame chiar esafodajul  faptelor.

Veronica Balaj,

redactor , Radio Timisoara,

Text  prezentat in emisiunea  “Viata litarara”

12 oct.2010.