Iata cateva date despre Sergiu Selian, traducatorul “Cartii soaptelor” in limba armeana, pe care Simion Tavitian il mentioneaza in volumul “Armeni de seama din Romania”

SELIAN SERGIU

Personalitate cunoscută şi apreciată în rândul comunităţii armenilor din România, şi nu numai, Sergiu Selian a contribuit şi continuă sa contribuie la afirmarea milenarei istorii, culturi şi civilizaţii a poporului armean.

S-a născut la 7 aprilie 1943, la Constanţa. Tatăl – Krikor, mama – Arşaluis, ambii, originari din Bardizag (Turcia), erau apreciaţi şi stimaţi de conaţionali urbei; are o soră, Madlen.

Cursurile primare le-a absolvit la Şcoala Armeană din localitate. În perioada 1953-1955, ca şi alte multe familii de armeni, nici familia sa nu a scăpat de persecuţiile regimului comunist, membrilor ei fixându-li-se domiciliu forţat în cantonul silvic Vatra Dornei.

După absolvirea Liceului „Mihai Viteazul” din Bucureşti, va urma cursurile Facultăţii de construcţii Civile, Industriale şi Agricole (din cadrul Institutului de Construcţii din Bucureşti), absolvindu-le în 1967.

Începând din timpul studenţiei, colaborează cu articole, eseuri, reportaje, medalioane, interviuri, traduceri, ştiri – la publi­caţiile „Actualitatea muzicală”, „Almanah Cinema”, „Amfiteatru”, „Anuarul CIDALC”, „Atlas magazin”, „Astra”, Caietul Teatrului Naţional”, „Cinema”, „România literară”, „Contemporanul”, „ Luceafărul”, „Flacăra „, „ Contrapunct”, „ Dâmboviţa „, „ 22 „, „ Magazin istoric „, „ Orizont”, „ Dobrogea nouă”, „ Munca „, „Naţiunea”, „Pro Cinema”, „Revista istorică”, „Revista de istorie militară”, „Revista monumentelor şi muzeelor”, „Revista română de şah”, „România azi”, „ Ştiinţă şi tehnică” , „Teatrul”, „Tomis”, Tribuna României „, „ Urzica „, „Vacanţe în România „, „ Vatra „, „Veac nou”, „Viaţa Buzăului”, „Viaţa militară”, „Viaţa studen­ţească”, respectiv la Radio România şi Televiziunea Română. Între anii 1967 şi 1972 lucrează ca inginer-proiectant la Institutul de Proiectare în construcţii, la Proiect-Bucureşti, respectiv la SDAC Târgovişte. În 1971, ca rezultat al colaborării la presa cinematografică, este atestat drept critic de film şi este primit ca membru în „Asociaţia Cineaştilor din România”. Din 1972, este ziarist atestat şi redactor, iar din 1985 este redactor-şef la publicaţia de limbă armeană „Nor Ghiank”; concomitent, este iniţiator şi coordonator al activităţilor culturale în cadrul Comunităţii Armene din Bucureşti; organizează numeroase manifestări culturale la sediul redacţiei, precum şi în cadrul Cenaclului „Garabet Ibrăileanu”, pe care 1-a înfiinţat şi condus în cadrul Secţiei de Tineret (cu sediul la Casa Dudian din cartea Bisericii Armeneşti), a Bibliotecii Municipale „Mihai Sadoveanu” din Capitală.

În 1975, se căsătoreşte cu Madlen Ştefanian (inginer-chimist).

În 1988, Sergiu Selian este premiat la Concursul de creaţie şi „Traducere de poezii «Daniel Turcea»”, cu o selecţie în limba armeană din opera respectivului poet, intrat în nefiinţă  de timpuriu.

În perioada ianuarie-aprilie 1990, este reprezentant al Uniunii Armenilor din Romania in Consiliul Provizoriu de Uniune Naţi­onale. Sergiu Selian este cel care a avut iniţiativa reînfiinţării Uniunii Armenilor din Romania. În 1993, este invitat la „Simpozionul Mondial al Armenilor” , orga­nizat de Academia „Ararat”, la Paris, cu o prelegere despre lăcaşele de cult ale armenilor din România; în anul următor, este invitat la simpozionul organizat la Erevan, cu o prelegere despre istoricul Comunităţii Armene din România.

Din anul 1991, este membru în Biroul Secţiei de Critică de Film a Uniunii Cineaştilor. 1993, face parte ca membru al delega­ţiei române la Festivalul Internaţional de film de la Karlo Vivary; de asemenea, în 1994, este desemnat membru în juriul FIPRESCI al criticilor de cinema la Festivalul Internaţional al filmului de Scurt-Metraj de la Leipzig.

Din anul 1995, se stabileşte în Australia, unde contribuie la activitatea culturală a comunităţilor armene şi române din Melbourne; în perioada ianuarie-octombrie 1997, a redactat şi editat revista românească (cu apariţie lunară), „Hora”, între anii 1997 şi 1999, a fost redactor la revista armenească „Nor ţain” a UGAB; totodată, este colaborator activ la săptămânalul de limba armeană, „Armenia „, din Sydney; între 1997 şi 2000, este membru al Grupului Român de Radio „ 3ZZZ”, ca redactor al emisiunii săptămânale în limba română, iar în perioada 2001-2003 a fost redactor la programul armenesc al Staţiei de Radio 3 CR.

Sergiu Selian are, cum am arătat, un bogat palmares publi­cistic.

LISTA LUCRARILOR PUBLICATE

de SERGIU SELIAN

SCRIERI DE AUTOR

Istoria unui genocid ignorat (Silex, 1994)

Schiţă istorică a comunităţii armene din Romania (Ararat, 1995; Ararat, 1999)

Călător prin Armenia (Ararat, 2000)

La telefon, Australia! (Equator, 2003; Universal Dalsi, 2005)

Istoria unui genocid indelung ignorat (ediţia a doua – Ararat, 2005)

In direct, Australia! (Equator & Vergiliu, 2006)

Istoria unui genocid indelung ignorat (ediţia a treia – Ararat, 2010)

TRADUCERI + REDACTARI

Rafael Aramian, Sub zidurile oraşului mort (Colecţia <Globus>, Univers, 1978)

Proverbe şi cugetări armeneşti (Colecţia <Cogito>, Albatros, 1979)

Antologie de poezie armeana clasica si contemporana

(studiu introductiv şi medalioane, Colecţia <Biblioteca pentru toţi>, Minerva, 1981)

Hrant Matevosian, Noi şi munţii noştri (Colecţia <Globus>, Univers, 1986)

Vardghes Petrosian, Nucul singuratic (Univers, 1989)

Garabet Ibrăileanu, Cugetări (antologie şi prefaţă, Colecţia <Cogito>, Albatros, 1989)

Vahagn Davtian, Uriaşul cel bun – Întîlniri cu William Saroyan (Ararat, 1999)

Grigor Babaian, Trei mateloţi în deşertul torid (Ararat, 2002)

Aghasi Aivazian, Arminus (Ararat, 2002)

Aghasi Aivazian, Mesagerul (Ararat, 2008)

Grigor Babaian, Basme populare armeneşti (Ararat, 2009)

Vano Siradeghian, Lumină grea (Ararat, 2009)

Vardghes Petrosian, Cămaşa de foc (Ararat, 2009)

Rafael de Nogales, Patru ani sub Semilună (Ararat, 2010)