Aura Christi considera “Cartea soaptelor” una dintre capodoperele romanului romanesc postbelic- „Contemporanul- Ideea europeana”

Aura Christi considera “Cartea soaptelor” una dintre capodoperele romanului romanesc postbelic

In articolul “Casa Monteoru si literatura romana vie” aparut in ultimul numar al revistei “Contemporanul – Ideea europeana” , Aura Christi face, printre altele, o evaluare a valorilor literare romanesti postbelice. In ce priveste romanul, Aura Christi considera “Cartea soaptelor” una dintre capodoperele literare postbelice, “o constructie epica de prim nivel”. Iata acest fragment: Dupa Revolutia decembrista s-a polemizat asiduu pe marginea crizei literaturii, a crizei poeziei, romanului etc., crize false, in vreme ce de o criza puternica era afectata receptarea, realitate de care s-a profitat, fiind incurajata, pe terenul valorii, confuzia cea mai rapace. Tentativele de revizuire a valorilor semanau, uneori-adeseori, cu un soi de rafuiala. Literatura romana, creatia propriu-zisa, au cunoscut, in plina libertate, o inflorire formidabila, fiind umbrite oarecum de cultivarea lipsita de masura, de nuante, de perspicacitate, a traducerilor, evident necesare, cu precizarea ca, in mod obligatoriu, trebuie pastrata o dreapta cumpana, o proportie justa, deliberat echilibrata, intre creatia originala nationala vie si traduceri. Au aparut capodopere romanesti: trilogia lui Dumitru Tepeneag, Hotel Europa; trilogia lui Nicolae Breban, Amfitrion, tetralogia Ziua si noaptea, ultimul volum al acesteia, Jiquidi, fiind unul dintre varfurile romanului postbelic; romanul lui Augustin Buzura Recviem pentru nebuni si bestii. Eugen Uricaru a dat literaturii romane postdecembriste romanele Supunerea, Cat ar cantari un inger. Petru Cimpoiesu a publicat Povestea marelui brigand. Alexandru Ecovoiu – Eclipsa. Radu Aldulescu – Amantul colivaresei, Ingerul incalecat, Mirii nemuririi. Varujan Vosganian – Cartea soaptelor, o constructie epica de prim nivel, un ravasitor document al genocidului armenilor. D.R. Popescu – Intoarcerea tatalui risipitor. Gheorghe Craciun – Pupa russa, Frumoasa fara corp. Gheorghe Schwartz  – Axa lumii, Politica si presa, Cei o suta. Culoarul templier, Oul de aur.
Stralucite sunt unele, nu putine, romane semnate de poeti, afluxul servilor lirei spre imperiul romanului denotand o foame de constructie, vointa de a desface paleta genurilor abordate. In seria de poeti-romancieri se inscriu Gabriela Melinescu, poeta care a dat literaturii romane Copiii rabdarii, Ruxandra Cesereanu cu Tricephalos, Nichita Danilov cu Masa si extraterestrul, Talpi. Mircea Cartarescu, autorul trilogiei Orbitor, care va ramane, probabil, in primul rand, prin volumul intai, piesa valoroasa a constructiei romanesti a acestui varf de lance al optzecistilor, celelalte doua volume fiind neverosimil de inegale. Daniel Banulescu a publicat Cei sapte regi ai orasului Bucuresti, Cel mai bun roman al tuturor timpurilor. Mihail Galatanu a pasit pe terenul epicului pur cu Strada Plantelor si Mesterii de clopote. Iar Liviu Ioan Stoiciu cu Femeia ascunsa, Grijania, Romanul-basm si Undeva, la Sud-Est. “

In intregul sau, articolul poate fi lecturat pe adresa http://blog.ideeaeuropeana.ro/aura-christi-casa-monteoru-si-literatura-romana-vie-133.html